Fugarul Mario Iorgulescu va primi în curând verdictul de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Fiul lui Gino Iorgulescu a primit 13 ani și 8 luni de închisoare, iar în acest moment există trei variante care trebuie luate în calcul în acest caz.
Decizia are legătură cu recursul în casație pe care avocații l-au făcut, în încercarea de a anula condamnarea definitivă pronunțată de Curtea de Apel.
Fugarul Mario Iorgulescu va primi în cursul zilei de joi, 23 mai 2024, decizia luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu recursul în casație pe care avocații săi l-au făcut în încercarea de a anula condamnarea definitivă de 13 ani și 8 luni de închisoare, pronunțată de Curtea de Apel în luna octombrie a anului 2023. Mario Iorgulescu este fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal.
În anul 2019, acesta a ucis un tânăr în timp ce se afla la volanul autoturismului, fiind sub influența alcoolului dar și sub influența altor substanțe interzise.
În acest moment, Mario Iorgulescu se află în Italia, în încercarea de a se sustrage executării pedepsei, argumentând că suferă de anumite boli fizice pe care le tratează departe de România.
În cazul fiului președintelui LPF există trei scenarii care trebuie să fie luate în calcul. Astfel, este posibil ca acesta să execute pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare, dacă ÎCCJ îi va respinge recursul. Totodată, este posibil ca acesta să fie achitat sau dosarul lui să fie trimis spre rejudecare la Curtea de Apel, dacă instanța supremă va hotărî să îi admită calea extraordinară de atac.
Avocații lui Mario Iorgulescu au fost prezenți la termenul programat pe data de 28 mai 2024 și au încercat să desființeze decizia de condamnare a clientului lor. Astfel, apărarea a pretins că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Totodată, procurorul de ședință a solicitat către instanță să respingă recursul în casație depus de apărarea lui Mario Iorgulescu.
„Sintagma «fapta neprevăzută de legea penală» vizează lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și lipsa reglementării acesteia. Deși apărarea susține că nu contestă realitatea de fapt, tot apărarea susține lipsa intenției.
Inculpatul conducea cu 145 km/h atunci când a intrat în intersecție și avea 165 km/h atunci când a intrat pe contrasens. De nicăieri nu rezultă că autoturismul, care a intrat la un moment dat de pe strada Neagoe pe strada Chitilei, l-a incomodat în vreun fel pe inculpat. Schimbarea de încadrare juridică nu se poate realiza pe calea recursului în casație”, a fost punctul de vedere expus de procurorul de ședință.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER